Pagini

21 februarie 2014

Sistemul solar

La clubul de stiinte copiii inscrisi in programul de after school au aflat ca pe 15 februarie  1564 s-a nascut Galileo Galilei. Tot la stiinte, copiii la inceputul cursului au aflat  ca pe 18 februarie 1930 s-a descoperit planeta Pluto. In continuarea lucrurilor aflate, profesoara Elena Sava a povestit copiilor despre sistemul solar.
 De miliarde de ani, Soarele straluceste neobosit, emitand lumina si caldura. El este insotit de alte corpuri ceresti mai mici, care se invartesc in jurul lui si carora le transmite lumina si caldura. Soarele si aceste corpuri formeaza impreuna Sistemul Solar.

Sistemul Solar cuprinde: Soarele, 9 planete, satelitii acestora, asteroizi, comete si meteoriti.
Soarele este o stea de marime mijlocie. Dar si asa, el este suficient de mare pentru ca forta sa de atractie sa faca sa graviteze in jurul sau celelate corpuri ceresti ale Sistemului Solar. Volumul Soarelui este de 1.300.000 de ori mai mare decat cel al Pamantului; 333.000 de planete precum Pamantul ar putea cantari cat Soarele.
"Focul" termonuclear face ca interiorul Soarelui temperatura sa fie de 15 milioane de grade, iar la suprafata de 5000-6000 grade.

Planetele sunt corpuri ceresti fara lumina proprie, care graviteaza in jurul Soarelui, fiecare pe cate o orbita proprie. In ordinea departarii fata de Soare, planetele sunt: Mercur, Venus, Terra (Pamant), Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si *Pluto (Pluton).

*Cea mai indepartata planeta a Sistemului Solar a fost considerata, pana nu demult, Pluto. Pe data de 24 august 2006, in cadrul unei cercetari a Uniniunii Astronomice Internationale, in care a fost schimbata definitia termenului de "planeta", Pluto a primit statutul de "planeta pitica", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale.

Dupa ultimele cercetari exista indicii cu privire la posibilitatea de formare a unei noi planete, care este denumita provizoriu 90377 Sedna.  Alte planete pitice situate la distante enorme fata de astrul central sunt: Eris, Makemake, Haumea, 90482 Orcus, (225088) 2007 OR10 si 50000 Quaoar. --

Planetele primesc lumina si caldura de la Soare, ca si celelate corpuri ceresti din Sistemul Solar. Cu cat sunt mai departate de acesta, cu ata sunt mai putin luminate si incalzite. Astfel, in timp ce Mercur si Venus temperatura este de 400-500°C, pe planetele de la marginea Sistemului Solar ea scade pana la -200°C si chiar si sub aceasta valoare.

Ultimele planete (Uranus, Neptun si Pluto) nu pot fi vazute cu ochiul liber din cauza distantei mari fata de Terra si a slabei lor iluminari. Cea mai stralucitoare apare Venus, care este si cea mai apropiata de Pamant.

Asteroizii (planetoizii) sunt corpuri ceresti mult mai mici decat planetele, care se rotesc in jurul Soarelui pe orbite proprii. Acestia sunt foarte numerosi si graviteaza intre Marte si Jupiter, formand asa-numita centura de asteroizi. Cel mai mare asteroid, Ceres, are un diametru de 1000 km (de 12 ori mai mic decat Pamantul).

Satelitii. Planetele au forta de atractie proprie, astfel ca in jurul lor graviteaza corpuri mai mici, numite sateliti. In afara de Mercur si Venus, toate celelalte planete au sateliti.

Cometele. Planetele si asteroizii nu sunt singurele corpuri ceresti atrase de Soare. Din Sistemul Solar mai fac parte si cometele. Numite si "stele cu coada", ele apar la anumite intervale de timp, deplasandu-se in jurul Soarelui pe orbite foarte alungite, uneori mult dincolo de Pluto. Cu cat orbita este mai alungita, cu atat cometa va fi vazuta mai rar. In prezen sunt cunoscute peste 700 de comete.

O cometa se compune din cap si coada. Capul este alcatuit din praf si gaze inghetate. Coada este compusa din gaze. Pe masura ce se apropie de Soare, coada isi mareste lungimea pana la milioane de km. La fiecare trecere pe langa Soare, gazele inghetate care alcatuiesc capul cometei se topesc si se evapora, astfel ca, treptat, cometa se micsoreaza pana la disparitie.

Meteoritii sunt bucati din corpuri ceresti (asteroizi, comete) care cad pe suprafata altor corpuri ceresti. Prin cadere, meteoritii creeaza un crater. Dimensiunea meteoritilor variaza de la cea a unui graunte pana la marimea bolovanilor sau a blocurilor.

Cand patrund in atmosfera Pamantului, prin frecare cu aerul, meteoritii se aprind. Prin ardere, se consuma, astfel ca nu ajung pe suprafata terestra decat cei mai mari. Cei mai frecventi (milioane de tone pe an) sunt meteoriti de mici dimensiuni, care nici nu mai reusesc sa ajunga pe suprafata Pamantului. Acesti sunt denumiti meteori si nu sunt altceva decat "stele cazatoare".

In desertul Arizona (SUA) se pastreaza un crater meoritic cu un diametru de 1.6 km si o adancime de 182 de m. Se presupune ca meteoritul, care a cazut acum 10.000 de ani, cantarea 1 milion de tone.

Toate corpurile din Sistemul Solar se afla in miscare. Daca am putea privi Sistemul Solar din afara, acesta ni s-ar infatisa astfel:

In centru se afla Soarele (rotindu-se in jurul axei proprii), iar in jurul sau graviteaza cele noua planete si asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul axelor proprii. Satelitii se rotesc si ei in jurul propriilor axe, dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul Soarelui. Cometele, cu orbitele lor alungite, par a fi ratacitoare prin Sistemul Solar, iar meteoritii, singurii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare pe suprafetele planetelor sau ale satelitilor. Intregul Sistem Solar se deplaseaza in jurul centrului galaxiei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu