Povestile pot avea un rol deosebit in educarea copiilor si in dezvoltarea acestora.
Biblioterapia este o tehnica terapeutica creativa ce presupune citirea de povesti, poezii etc. prin care se urmareste rezolvarea problemelor pe care copiii le intalnesc intr-o anumita etapa a existentei lor.
Muro si Kottman (1995) definesc biblioterapia ca fiind calea cea mai usoara si naturala prin care se poate intra in lumea copiilor, lume ce este uneori plina de fantezie. Biblioterapia este o strategie prin care, cu ajutorul cartilor, copiii sunt ajutati sa faca fata si sa depasesca o problema curenta aparuta in viata lor, ajuta la dezvoltarea imaginiii de sine, favorizeaza posibilitatea copilului sa se inteleaga mai bine pe sine si pe ceilalti, ajuta copiii sa se evalueze corect si obiectiv, ii ajuta pe copii sa descopere interesele si nevoile celor din jurul lor, prezinta rezolvarea unor situatii problematice intr-un mod pozitiv. (Stamps, 2003).
Biblioterapia ofera copilului oportunitatea de a se recunoaste cu ajutorul personajelor din materialul literar, il ajuta sa inteleaga complexitatea gandirii si a comportamentului uman, prezentandu-i o multitudine de caractere, personaje.
Povestea terapeutica este o naratiune care prezinta viata unor personaje fictive sau nonfictive, dificultatile intampinate si modalitatile prin care depasesc aceste situatii. Este o metoda prin care putem transmite copiilor anumite modele comportamentale si valori morale si putem inlatura anumite comportamente nedorite.
Povestea in sine nu ii spune copilului ce sa faca, cum sa actioneze, nici nu il critica sau eticheteaza, ci il ajuta sa se identifice cu personajele si sa traiasca alaturi de ele, atat framantarile cauzate de problema ivita, cat si satisfactia si bucuria data de găsirea solutiei. Actionand oarecum indirect, povestea il ajuta pe copil sa transpuna solutia din poveste in viata sa reala.
Copilul participant la activitati in care sunt integrate aceste povesti terapeutice va castiga incredere in resursele personale, va invata sa gestioneze adecvat situatii cu incarcatura emotionala negativa, va respecta regulile din convingere.
Pentru ca o poveste sa fie terapeutica, ea trebuie in primul rand sa ajute, sa contina un mesaj pozitiv, sa creeze o usoara stare de identificare si sa-l provoace pe ascultator/cititor sa gaseasca solutii optime in acelasi timp cu personajele aflate in dificultate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu